Menu principal:
DICTIONAR RELIGIOS
Icoana. Pictura pe lemn, panza sau murala, ce reprezinta pe Iisus, Maica Domnului sau pe Sfinti, ori scene biblice. In mod normal, Sfantul Duh nu poate fi reprezentat decat sub formele sub care s-a aratat (limbi de foc sau porumbel). In Biserica Ortodoxa nu se venereaza icoana ca obiect ci persoana care este reprezentata in ea.
Iconoclasm (Gr. "spargerea icoanelor") Conflict aparut in secolul VIII in Imperiul Bizantin, cu privire la folosirea icoanelor in bisericile ortodoxe. La al saptelea Consiliu Ecumenic s-a decretat folosirea icoanelor in cultul Bisericii, pe baza invataturii Sf. Ioan din Damasc.
Iconografie. Studiul si arta pictarii icoanelor.
Iconomie. Planul lui Dumnezeu cu privire la destinul creatiei si al omului, indeosebi pregatirea mantuirii in Vechiul Testament si realizarea mantuirii in Noul Testament.
Iconostas. Perete ce desparte altarul de restul bisericii. Pe iconostas sunt pictate doua sau trei randuri de icoane. Iconostasul are in centru usile imparatesti iar lateral, usa de Nord si cea de Sud. Icoanele (mari) de la nivelul usilor, trebuiesc asezate intr-o anumita ordine(de la Nord spre Sud): icoana sfantului patron al bisericii, icoana Maicii Domnului, icoana lui Hristos si cea a Sf. Ioan Botezatorul.
Ierarhie. Cel mai inalt nivel al clerului, care are atributia de a pastori din punct de vedere spiritual si administrativ Biserica.
Ierurgie. Sfintirea unui obiect spre trecerea lui din uzul vietii curente in uz strict bisericesc (duhovnicesc). Astfel sfintirea apei, icoanelor, s.a.m.d. reprezinta ierugii. Unele biserici ortodoxe (cea Rusa in special) considera aceste sfintiri drept Sfinte Taine (de mai mica importanta).
Ierusalim. (ebr. Jerushalaim = "orasul pacii"). Alte vechi denumiri: (ebr). Urasalim-Jebus.
Impartasanie. Primirea sfintelor taine Euharistice, care se face numai dupa o perioada de pregatire, post si spovedanie. Ortodocsii sunt incurajati sa se impartaseasca cat mai des (de cel putin doua ori pe an).
Inaltarea. O sarbatoare ce se tine la 40 de zile dupa Inviere, comemorand inaltarea in ceruri a Mantuitorului, care a fost vazuta la Muntele Maslinilor (Faptele, 1:12).
Inchizitie. Instanta judecatoreasca instituita de Biserica Romano-Catolica, prin decretul papei Grigore IX in anul 1231, in scopul depistarii si reprimarii sângeroase a ereticilor. Sarcina interogatoriilor, persecutiilor, torturilor si arderilor pe rug a fost preluata de catre ordinele calugaresti ale Franciscanilor si Dominicanilor.
Inger Pazitor. In credinta ortodoxa, anumiti ingeri sunt trimisi de Dumnezeu (la Botez) ca sa pazeasca pe credinciosi de-a lungul vietii. Una din rugaciunile Liturghiei, este adresata chiar Ingerului Pazitor: "Înger de pace, credincios, îndreptator, pazitor sufletelor si trupurilor noastre, la Domnul sa cerem".
Ingeri (Gr. Angelos, "vestitori"). Fiinte fara trup, duhuri pure, pe care Dumnezeu le-a creat inainte de a face pe om. Ingerii sunt superiori naturii si inteligentei umane si asemenea omului au putere de intelegere si vointa proprie. Uniora dintre ingeri li s-a dat sa pazeasca pe credinciosi (Ingeri Pazitori). Ingerii sunt impartiti in noua categorii: Argangheli, Pricipalitati, Puteri, Virtuti, Dominioane, Tronuri, Heruvimi si Serafimi. In Biserica Ortodoxa, fiecare zi de Luni este dedicata ingerilor.
Inmormantare. Ingroparea trupului unui crestin intr-un teren special dedicat acestui ritual, in concordanta cu traditia si ritualurile ortodoxe (nekrosimos). Biserica nu acorda serviciu religios de inmormantare acelora ce au comis "pacate capitale (de moarte)".
Intrarea in Ierusalim. Duminica dinaintea Sfintelor Pasti, care praznuieste intrarea triumfala a lui Hristos in Ierusalim. Ortodocsii folosesc crengi de salcie (de palmier la origine), pe care preotul le sfinteste si pe care credinciosii le iau acasa dupa slujba.
Intrarea Mare. Procesiunea in care preotul iese din altar cu Sfintele Daruri, in timp ce corul canta Heruvicul.
Intrarea Mica. Procesiune liturgica in care preotul iese din altar cu Evanghelia, imediat dupa cantarea antifoanelor.
Invierea (sfintele Pasti). Praznicul Invierii Domnului, sau Sarbatoarea Sarbatorilor. Se sarbatoreste in prima Duminica dupa prima luna plina, dupa echinoctiul de primavara.
Isihasm. Miscarea duhovniceasca inceputa in secolul XIV la Muntele Athos. Cuvantul se traduce "a fi tacut" si reprezinta o metoda mistica de evoluare prin rugaciune, smerita cugetare si contemplatie, pentru a ajunge la nivelul desavarsirii spirituale, de unire cu Dumnezeu (Theosis).